Postări

Se afișează postări din mai, 2011

Exotique Market și cărțile Cununilor de stele

Imagine
Dragii mei,

Dacă nu ați ajuns la Bookfest - și mulți dintre voi nu au ajuns - ne întâlnim vineri. Sau sâmbătă, sau duminică. E târg mare. Exotique. Ce va fi acolo? Veniți și veți vedea!

Scrisori rupte pe elefant.ro

Și a fost Bookfest

Imagine
Puțină lume la acest Bookfest. Păcat!

Trei lansări de carte inedită la Bookfest

Imagine
La a VI-a ediție a Bookfest, editura Cununi de stele vă invită la trei lansări de carte inedită. Cele trei lansări vor avea loc la Cafeneaua literară Lavazza, etaj, Pavilionul C5


Vineri, 27 mai, ora 18:30.
Scrisori rupte, de Rabindrantah Tagore. Traducere din bengali de Amita Bhose. Antologie de scrisori (101) adresate nepoatei autorului. Prima traducere a Scrisorilor rupte într-o limbă străină precum și prima traducere românească a lui Rabindranath Tagore după versiunea originală bengaleză. Evoluția sensibilității poetice a laureatului Nobel pentru literatură, în 1913, este mai bine oglindită în aceste scrisori trimise de pe malul Padmei decât în orice bio¬grafie. Însuşi poetul a mărturisit că eul său cel mai adevărat a evoluat în acel ungher obscur al Bengalului şi cel mai pro¬fund mesaj al gândirii sale s-a exprimat spontan în scrisorile adresate Indirei Devi. Mai 2011, 320 pagini, 34 lei.

Sâmbătă, 28 mai, ora 18. Sesiune de autografe.
Lupii cântăreți și Lebăda învățătoare, de Ana Coma…

La Bookfest, birjar!

De veniti la Bookfest ne reintalnim sau ne vom cunoaste!

Pe maine! Ma gasiti, cu siguranta! Cu cartile Amitei Bhose, cu povesti despre prima traducatoare a lui Eminescu in Asia - da, tot Amita Bhose, Didi. Cu reduceri, proverbe, trei carti noi
- Scrisori rupte, de Tagore, in traducerea Amitei Bhose, prima traducere a lui Tagore dupa orginalul bengalez si prima traducere a Scrisorilor Rupte intr-o limba straina.
- Lupii cantareti si Lebada invatatoare, de Ana Coman, poezii pentru cei mici.
- Primul volum al primului Manual de limba sanscrita din Romania, conceput de Amita Bhose.

Cu cratite, fete batrane....

Asa ca, la Bookfest, birjar!

Te dau la câini!

Astăzi, în parcul Ioanid - pardon, Ion Voicu - o franțuzoaică și a ei fetiță de vreo patru ani se îndreptau spre ieșire. Fetița urla cât o ținea gura și plângea cu suspine. Maică-sa in schimb era foarte liniștită. I-a zis, de vreo două ori: Je te donne aux... moment în care fetița a început să plângă și mai tare. Aux ... acela mă intriga, fiindcă nu-l înțelesesem în clipa în care ajunsesem în dreptul lor. Câteva secunde mai târziu am înțeles: aux chiens!

Noi, românii, spunem: Te dau la țigani! Îl chem pe polițist! Vine bau-bau!

Franțuzoaica însă a găsit, în România fiind, un bau-bau autohton la care noi nu ne-am gândit fiindca am crescut cu el pe trotuare, cum s-ar zice: câinii. Pentru sărmanii copii francezi din România, Te dau la câini! echivalează cu Vine bau-bau! Si zau ca după cum plângea fetița câinii par a fi mai rai decât bau-bau! Si nu are dreptate?

Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore

Imagine
101 scrisori ale lui Tagore către nepoata sa, Indira Devi. Traduse din bengali, limba maternă a poetului, de către Amita Bhose. Până la lansarea de la Bookfest vă las să vă delectați cu una dintre ele.

Scrisoarea 69


Calcutta
30 aprilie 1893

Aseară am stat pe terasă până la ora zece. A răsărit luna plină, vântul adia lin, nu era nimeni lângă mine. Stăteam singur şi reflectam asupra întregii mele vieți. Razele lunii şi vântul primăvăratec s-au integrat în multe amintiri din viața mea. Auzeam vag foşnetul frunzelor de şisu din grădină, mă străduiam cu ochii întredeschişi să-mi reamintesc sentimentele din copilărie. Amintirile sunt ca vinul. Cu cât le păstrezi în minte, cu atât te îmbată mai tare, se îndulcesc şi-şi catifelează culoarea. Păstrez sticlele de amintiri, răcindu-le în deep-delved earth* pentru zilele bătrâneții – le voi gusta pic…

Ce se mai pregătește la Cununi de stele

Imagine
O carte pentru copii scrisă de un copil. O să vă placă. Sigur. Sunt 52 de poezioare care te fac să zâmbești, să te înseninezi, să vezi frumusețea din jur. Cei mici, căci de fapt ei sunt destinatarii, se vor amuza mai mult decât noi, adulții, fiindcă de-asta și sunt copii.

Despre ce e vorba în Lupii cântăreți și Lebăda învățătoare? O să aflați curând... Dar până atunci, câteva indicii:

Scrise la 9 ani, versurile din volumul de faţă ne prezintă un univers fascinant al imaginației unui copil, unde crăiasa aduce soarele de acasă, omul de zăpadă tânjește după un botoșel, ceasul dorește să fie recomandat la Roșu Împărat, lupul Nătăfleț e mare cântăreț, anul are fete cucuiete... În lumea creată, autoarea vorbeşte o limbă inventată, chistoreza, iar animalele sunt înzestrate cu trăsături umane, caracteristice fabulelor: iedul se cam ţine de băut, legumele intră în conflict, lebăda are tupeu. Cu talent, sensibilitate şi umor, Ana sugerează că fiecare zi poate fi frumoasă: prin prietenie, cânte…

Despre maternitate

În metrou, o țigancă tânără își alăptează pruncul. Sânul îi e dezgolit, copilul e aproape adormit. În afara câtorva femei nu o privește nimeni. Același sân, la fel de dezgolit sau poate doar pe jumătate, în altă situație ar fi atras toate privirile bărbaților. Maternitatea însă nu are nimic sexi.

Despre Petrică și lupul

Cu ani în urmă, câteva cunoștințe m-au sunat, felicitându-mă pentru cartea publicată. Era insa o carte a doamnei Carmen Mușat,critic literar, redactor-șef la Observatorul cultural. Am încercat să salvez situația penibilă cu ceva umor.

Peste o vreme, iar mă felicită lumea. Iar publicase doamna Carmen Mușat o carte.

Pe urmă, am publicat și eu o carte. Nu m-a mai sunat nimeni.

Logo editura Cununi de stele

Prietena mea, Cristina Prodan, profesoară de muzică la Școala I.A. Bassarabescu din Ploiești, mi-a făcut o surpriză: un logo al editurii, un film de prezentare a editurii și un promo al editurii. Fără să scoată o vorbă, le-a conceput - creație, muzică originală - și mi le-a făcut cadou. Îi mulțumesc și țin să știți cine le-a creat.

Iar dacă doriți să aflați informații din învățământ aici le găsiți:
http://educatia.wordpress.com/
http://bassarabescu.wordpress.com

Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată în cea mai sigură țară din Europa

Azi am aflat că trăiesc în cea mai sigură țară din Europa. Mi-a spus-o președintele țării, deci ar trebui să-l cred. Fiindcă e în tratative de un an cu americanii și iată, le-a tras-o peste bot cehilor și nu mai știu cui, că oricum nu are importanță. Ăstora le-a furat scutul de sub nas și acum, în nu știu ce comună, se fac pregătiri să-i întâmpine pe americani, ca în California Dreamin.

De azi trăiesc în cea mai sigură țară din Europa. De azi înainte, o să pot trece fără frică prin gangul întunecos care desparte cele două blocuri gri. Nu o să mă mai agreseze nimeni. Nu o să mă mai scotocească nimeni prin buzunare, în autobuz, telefonul o să mi-l pot lăsa pe masă, la cafenea, fără să mai dispară la trecerea unui puradel. Nu o să-mi mai aștept fiica la gura metroului la ora 21, când se întoarce de la repetițiile de la cor, va putea străbate și singură pașii până acasă, n-o s-o mai fluiere nimeni și n-o s-o mai acosteze nimeni.

Nu știu dacă de acum înainte voi putea pune și eu o mătură în …

Despre sinceritate

Într-un magazin alimentar, o domnișoară cu o tavă te îmbie să iei o napolitană. Pe tavă, două pungi mari, deschise, fără să-și arate conținutul.
- Și cum fac? întreb eu. Bag mâna în pungă și iau o napolitană?
Domnișoara răspunde afirmativ.
- Așa, băgăm toți mâna în pungă, unii după alții? Că ne-am spălat, că nu ne-am spălat... Nu era mai simplu și mai igienic să le puneți pe tavă?
Domnișoara răspunde, cu sinceritate:
- Așa s-au gândit și cei de la firmă, dar apoi au spus că nu știe omul ce a luat, ce aromă are napolitana.
Aha, măcar acum știe: aromă de microbi!