Postări

Se afișează postări din octombrie, 2011

Poeziile lui Tagore lansate la Gaudeamus de Dan Puric

Imagine
Imn vieții*

din volumul ”Soarele din prima zi”, de Rabindranath Tagore. Traducere de Amita Bhose. Lansare - 25 noiembrie, ora 17:00, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus. Prezintă Dan Puric


Departe de mine moartea în aceste frumuseți
ale lumii – printre oameni vreau să trăiesc
să-mi găsesc locul în inimile vii,
în poienile în floare sub luciul solar.

Viața pulsează etern pe pământ –
din bucuria întâlnirii se ivesc surâsul
și lacrima dorului – nemuritor m-aș vrea
cântând imnuri de desfătare și omenească tristețe.

De n-am să izbutesc, cât sunt viu
caut un loc printre voi, semeni,
să isc flori noi în ritmuri alese,
pe roua zorilor, ori în amurguri să le culegeți –
luați-le, cu surâsul pe buze,
aruncați-le când se vor veșteji.

*Tagore considera acest poem ca o sinteză a gândirii sale.

Salonul de carte Polemos

A inceput de miercuri, va astept pana sambata la Cercul Militar - 11-19, la Salonuld e carte, sambata - program scurt - 11-14....

Marți, la Cărturești Verona, vă așteptăm cu dragoste

Imagine
Editura Cununi de stele și librăriile Cărturești vă invită marți, 25 octombrie, ora 18:00, la lansarea cărții Dragostea încurcă, dragostea descurcă, de Rabindranath Tagore, în traducerea Amitei Bhose. Evenimentul va avea loc la sediul din str. Arthur Verona, nr.13-15.

Dragostea…, piesă de teatru în patru acte, scrisă în 1982, este o comedie socială, abordând relațiile de familie din India sfârșitului de secol XIX. Actuală și astăzi, confruntă tradiția cu concepţiile moderne. Acțiunile se petrec în Calcutta, dialogurile sunt pline de rafinament și umor iar încurcăturile în care se află personajele principale și care sunt create de ei înșiși provoacă râsul. Poezie, personaje poetice, maxime, sensibilitate, prejudecăți persiflate cu ironie, quiproquo-uri, noblețe, toate acestea fac din Dragostea… una cele mai interesante și longevive comedii din repertoriul teatrelor din Bengal, jucându-se din anii 1930 până în prezent, montată pentru întâia oară în regia autorului.

În România a fost p…

La capătul pământului

Muierea mea nu mai este, copiii sunt la oraş, ajunşi domni mari. Ce m-ar mai ţine aici, în acest capăt al pământului?

Mi-au spus de nenumărate ori: „Tată, vino la noi, ai unde să stai, nu te mai chinuieşti iarna cu lemnele, cu animalele”... Din punctul acesta de vedere sunt un om fericit, fiindcă am copii recunoscători, nu şi-au uitat părinţii, precum alţii. Numai că eu nu pot pleca la oraş, nu mă pot duce să stau acolo, fiindcă nu mi-e locul acolo. Sunt un om al pământului. Pe mine, dacă mă închizi între pereţii unui bloc, m-ai omorât, e ca şi cum m-ai fi închis în sicriu, de viu.
Eu înţeleg altfel viaţa: mă trezesc la primul cântat al cocoşului, mă spăl cu apă rece pe faţă şi mănânc o bucată de brânză cu ceapă, apoi ies la animale. Îmi place să le rânesc, să le duc găleata cu apă şi să le văd ochii blânzi. Îmi place să le vorbesc, să le mângâi, căci şi ele sunt suflete, şi ele au nevoie de dragoste. Sunt toată ziua pe afară şi niciodată nu am fost bolnav, deşi duc în spate câteva zeci…

Dragostea, la 4arte

http://www.4arte.ro/2011/10/04/si-azi-ca-intotdeauna-dragostea-incurca-dragostea-descurca/

Cu dragoste, din partea Cristinei Mitrea