miercuri, octombrie 25, 2017

O femeie taman bună pentru bărbat

- Păi dacă o vedeți pe stradă nu ați zice...
-Nu știu, nu o cunosc, cine e?
- E, cum cine e?
 - Păi cine e, cum o cheamă, cum arată?
- Cum, cum arată?
- Da, cum arată?
- Păi cum să arate, arată a femeie taman bună pentru bărbat.

Dacă vreunul dintre voi își pune imaginația la încercare eu cred că și până mâine stăm aici și nu aflăm în ce context a fost acest dialog. Așa că vă scutesc de întrebări capcană și vă spun: la o ședință a comitetului de bloc. Domnul care e posesorul primei propoziții tocmai ce-l întrebase pe administrator ce are de gând să facă în cazul celor 2000 de lei. Că doar nu o să plătească toți  locatarii cei 2000 de lei. Restanța la întreținere a unei vecine. Nici un argument nu a fost luat în seamă de către domnul cel furios, pensionar de armată sau de securitate. Nici că nu ne afectează, că se acoperă din fondul de reparații, că e totuși o sumă mică și că până la urmă o să plătească, nici că e singura restanțieră și totuși să i se acorde un pic de credit, poate că are probleme cu banii, poate nu are.
- Ei, nu are! sări domnul pensionar de armată dau de securitate.
Femeia lucrează la o casă de copii a unei primării.
- Păi are 1200 de lei pe lună, vai de capul ei, a zis un membru al comitetului.
- Dar nu mă interesează, de ce să suportăm noi toți cheltuielile ei?
- Și totuși, despre cine e vorba? interveni în discuție o femeie. Că nu știu despre cine vorbiți.
- Păi dacă o vedeți pe stradă nu ați zice...
- Nu știu, nu o cunosc, cine e?
...........Restul dialogului e mai sus.

... taman bună pentru bărbat.

Femeia și-a ațintit privirea neagră de furie asupra individului și a zis, apăsat și tare:
- Cum vă permiteți să vorbiți astfel despre o femeie?
- Păi, cum? m-ați întrebat cum arată!
- V-am întrebat cum arată fizic să mi-o descrieți ca să o recunosc, să știu despre cine vorbiți! Cum să vorbiți așa despre o femeie!
- Păi dacă m-ați întrebat cum arată?
Omul era total nedumerit. Femeia însă nu l-a lăsat să se dezmeticească și l-a pocnit peste față cu întrebări scurte, mânioase și sfichiuitoare:
- Și-mi spuneți că e taman bună pentru bărbat? Dar cum vă permiteți? Dar nu vă e rușine? Dar cum vă permiteți să vorbiți astfel despre o femeie de față cu alte femei și să jigniți? Femeia asta nu are pensie de 5000 de lei! Ce vreți să sugerați? Să se culce cu un bărbat ca să facă rost de bani sau ce, că nu înțeleg? Dar orice ați vrea să sugerați, cum vă permiteți să jigniți?

Femeia i-a mai zis multe - că urlă tot timpul, că tot timpul e nemulțumit de toată lumea  dar niciodată nu vine cu vreo soluție.
A tăcut mâlc, individul. Nimic nu a mai zis. A tăcut cu o mirare idioată pe chip - nimeni, niciodată, probabil că nu-l pusese la punct. Nimeni, niciodată, nu-l mai pocnise în cap cu oglinda lui.

După scena asta a fost prima oară când ceilalți l-au auzit vorbind cu ton normal, aproape mieros. 




vineri, octombrie 13, 2017

Viața în metrou

Două ghivece mari cu tufănele de culoarea toamnei într-o pungă,  două cu tufănele albe în alta. Geanta, o altă pungă. Doamna își trece o pungă cu ghivece dintr-o mână în alta, celalate bagaje sunt pe scaun. Sunt grele ghivecele, din proprie experiență. Îi cedez locul dar mă refuză:
- Cobor la a doua.
Îmi zâmbește, zâmbetul unui om bucuros.
- Până la a doua mai e ceva cale, vă rog să luați loc.
Mulțumește, se așază, privește florile, le așază și pe ele:
- Mă duc la copii, s-au mutat în casă nouă. Nici nu știți ce mult îmi lipsesc.
Oftează.
- Au de toate, așa că le duc flori.
Le urez să fie fericiți și sănătoși.
Lângă scaunul ocupat de bagaje, o tânără vorbește la telefon și mănâncă dintr-o pungă de hârtie niște chipsuri sau alune, nu văd ce. Ține în mână niște hârtii. Par a fi niște ecografii, da, sunt ecografii. Dacă aș întoarce un pic capul mai într-o parte poate chiar aș vedea un picioruș... Dacă.
Doamna cu flori se ridică de pe scaun, își încarcă brațele cu bagaje, nici nu se mai vede de flori. E îmbrăcată elegant, deși nu pare a fi o obișnuință. Îmi mulțumește încă o dată și coboară din metrou. Tânăra a dispărut și ea, rămâne, sprijinit de bară, tânărul cu chitara în husă. El va coborî la Gara de Nord. 
Metroul ne duce pe toți mai departe.

luni, octombrie 09, 2017

Să adunăm Cununi de stele

 7 cărți cu scrierile lui Tagore, tălmăcite din bengali de către Didi - Amita Bhose.

La un preț special - 70 de lei plus 11 lei taxe postale.